Manastiri din Bucovina
Portalul turistic BestHotels.ro are întotdeauna destinaţia potrivită pentru cei care preferă să călătorească prin ţară. Astfel, am creat această secţiune dedicată patrimoniului cultural bogat pe care România îl deţine prin mănăstirile şi bisericile din zona Bucovinei, Maramureşului sau alte zone ale ţării. Mai jos găsiţi prezentări ale mănăstirilor din România, fotografii ale acestora şi desigur, sugestii de cazare în zonele acestor monumente istorice de o valoare inestimabilă pentru cultura României.
Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta României. Nu intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi in intreaga lume, a fost distinsa in anul 1975 cu premiul international “Pomme d’Or” de catre Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism, iar multisecularele monumente de arhitectura cu fresce interioare si exterioare din acest colt de tara au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de arta universala.
Leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, Bucovina pastreaza marturii ale prezentei omului din cele mai indepartate vremuri. Cele 96 de morminte de incineratie scoase la lumina la Zvoristea, ca si descoperirile arheologice de la Silistea Scheii, Suceava, Bosanci, Probota sau Dolhestii Mari atesta existenta unor asezari traco-getice si dacice bine conturate. Meleagurile bucovinene au fost martorii inchegarii si dezvoltarii in secolul XIV, a statului feudal independent al Moldovei. Asezari precum Baia, Siret, Suceava, Radauti pastreaza pana in zilele noastre constructii (cetati, ctitorii si case domnesti s.a.) din vremea primilor voievozi moldoveni. Alte localitati precum Putna, unde in 1871 festivitatile prilejuite de implinirea a 400 de ani de la zidirea ctitoriei lui Stefan cel mare s-au transformat, cu participarea lui Mihai Eminescu, Mihai Slavici, Ciprian Porumbescu si a altor tineri veniti din toate provinciile istorice romanesti, intr-o impunatoare manifestare a cunostintei de neam si de tara a romanilor de pretutindeni, evoca sugestiv rolul active pe care locuitorii suceveni l-au avut de-a lungul timpului pe scena istoriei.
Anul construcţiei: 1522
Construită de: Logofătul Gavril Trotuşan
Locaţia: Părhăuţi, judeţul Suceava
Sumar: Văzuţi de la distanţă, pereţii din piatră brută şi ferestrele mici dau bisericii imaginea unei fortăreţe de neînvins. Doar faţada vestică diferă: este străpunsă de patru mari deschideri, aflate pe două nivele.
Anul construcţiei: 1487
Construită de: Ştefan cel Mare
Locaţia: Pătrăuţi, judeţul Suceava
Sumar: Biserica „Sfânta Cruce” este mică, dar bine proporţionată, având doar pronaos, naos şi altar. Planul său este triconc, cu trei abside, cu un turn deasupra naosului.
Anul construcţiei: 1488
Construită de: Ştefan cel Mare
Locaţia: Suceava, judeţul Suceava
Sumar: Biserica Sf. Ilie a fost mai întâi construită pentru o mică mănăstire în afara oraşului Suceava. Acum nu mai există nici o mănăstire, iar oraşul s-a dezvoltat pe lângă biserică.
Anul construcţiei: 1503
Construită de: Luca Arbore
Locaţia: Arbore, judeţul Suceava
Sumar: Nu se cunoaşte datarea picturilor. O inscripţie descoperită înăuntrul bisericii specifică faptul că Dragoş, fiului preotului Coman din Iaşi, a pictat biserica în 1541, la cererea Anei, nepoata lui Luca Arbore. De obicei, se consideră aceasta ca fiind dată atât pentru picturile exterioare, cât şi pentru cele interioare.
Anul construcţiei: 1499
Construită de: Ioan Tăutu
Locaţia: Bălineşti, judeţul Suceava
Sumar: Forma bisericii este simplă. Corpul rectangular fără nici o absidă laterală şi o absidă estică poligonală erau destul de obişnuite în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, dar capătul vestic rotund este unic.
Anul construcţiei: 1609
Construită de: Episcopul metropolitan Anastasie Crimca
Locaţia: Mitocu Dragomirnei, judeţul Suceava
Sumar: Biserica „Pogorârea Duhului Sfânt” este unică în toată România pentru proporţiile sale neobişnuite. De departe este cea mai înaltă şi cea mai strâmtă biserică întemeiată vreodată. Pereţii săi nu sunt pictaţi, dar sunt decoraţi cu gravuri din piatră.
Anul construcţiei: 1513
Construită de: Marele patron Toader Bubuiog
Locaţia: Manastirea Humorului, judetul Suceava
Anul construcţiei: 1532
Construită de: Domnitorul Petru Rareş
Locaţia: Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava
Sumar: Cea mai importantă caracteristică a Bisericii „Buna Vestire” este exonartexul cu cele trei bolţi în faţada vestică. Dintre toate bisericile bucovinene, picturile exterioare de aici s-au pastrat cel mai bine.
Anul constructiei : 1530
Construita de: Printul Petru Rareş
Locatia: Probota, Judetul Suceava
Sumar: Picturile din exteriorul bisericii Sf. Nicolae palesc in comparatie cu cele din interior care fac parte din cele mai deosebite de acest gen din Moldova. Manastirea a fost inclusa in patrimoniul national din 1993. Biserica si picturile exterioare si interioare ale ei cat si toate cladirile care apartin manastirii au fost restaurate de catre UNESCO in colaborare cu Guvernul Romaniei intre anii 1996 si 2000. Ramasite ale vechii manastiri au fost gasite in sapaturile arheologice care au fost facute.
Anul construcţiei: 1466-1469
Construită de: Ştefan cel Mare
Locaţia: Putna, judeţul Suceava
Sumar:Actuala biserică a fost practic reconstruită între 1653 şi 1662 de către Vasile Lupu şi urmaşii săi.
Pagina 1 din 2